se rade o roshie, se zvârle pielea in galeata, se amesteca miezu ras cu sare shi ulei de masline.
intruziune olteneasca: marar tocat marunt.

doo vinete intzepate se trantesc in microunda fo 6 minute (in functzie de cuptorash) pe la 600w. trebuie sa intre unghia-n ele cand le ciocaneshte omu, da sa nu se scofalceasca.
se spinteca-n doo fierbintzi cum sant. se stropesc cu zama de lamaie, sare shi ulei de masline precum shi cu patrunjel sau marar tocat.

spre deosebire de alea coapte la cuptor normal, vinetele microundice sunt albe-albe, fara miros de fum, iar pielea e unitara shi elastica, fara bucatzele carbonzate.
exista varianta cu parmezan, precum shi cea cu un fir de maioneza.

Unu

fierbe conopida.
fierbe oole - tari.
prajeste trei felii de piine, apoi piseaza-le marunt. breadcrumbs will work also.
pune unt in tigaie.
toarna piinea prajita in tigaie cu untul.
amesteca bine, pina treaba se omogenizeaza.
arunca conopida aia fiarta intr-un vas.
taie marunt oole fierte.
arunce-le peste conopida aia.
toarna treaba omogenizata din tigaie peste conopida si oo.
e bun cu smintina.

Doi

spala cartoful.
impunge-l cu furculita in vreo citeva locuri.
impatureste-l in doo, trei servetele de hirtie (paper towels).

LE
servete de hirtie udate cu apa in prealabil.

pune-l in cuptoru' cu microunde approx 5-6 minute.
cind e gata pune-l in farfurie.
taie cartofu' longitudinal o data, apoi transversal approx 4 ori.
pune unt si smintina peste cartof.

baked potato.

evident, merge si la cuptor pe gaze.
e f bun cu branza de burduf.

se ia branza proaspata, nu de-aia calup, de-aia de bagat la gogosi, se vinde varsata, vrac etc.
se taie fin-fin o ceapa, se adauga boia, sare, piper, marar, diverse condimente de pe-acolo, eventual o lingura-doua de smantana.
gataaa, meserie, pe paine, eventual prajita.

paella cu pui si fructe de mare

You know me: nu prea ma sparg in instructiuni si retete, pentru ca de cele mai multe ori chiar nu e nevoie sa urmezi o reteta ca sa-ti iasa ceva grozav de bun de mancare. Ei bine, cand e vorba de paella marturisesc ca ma uit in cartea de bucate. Sunt atatea ingrediente care se gatesc pretty much separat si se amesteca la sfarsit cu toatele ca sa iasa minunatia! Si mi-e teama sa nu uit ceva, sa nu overcook ceva sau sa nu pun ceva care ar strica tot echilibrul. Asa ca va recomand si voua sa stick to the recipe si asta e varianta de paella care-mi place mie.

Aveti nevoie de piept de pui, orice cocktail de fructe de mare si peste, orez, doua rosii bine coapte, tocate marunt, mazare congelata, ardei rosu, galben si verde, morcov si ceapa, sofran, turmeric, boia dulce, usturoi, lamaie, ulei de masline, supa clara de pui sau de peste. Bun. Acuma, caliti frumos puiul in tigaie cu sare, turmeric si boia dulce, pana devine auriu pe toate partile. Dati la o parte puiul si in ”zeama” ramasa caliti ceapa cu morcovul, usturoiul si ardeiul tricolor, apoi adaugati piureul de rosii. Puneti orez cam o cescuta pentru fiecare mancau. Stingeti cu supa si adaugati sofranul. Lasati sa fiarba inabusit pret de 20 de minute. La coada adaugati in aceasta ordine mazarea, bucatile de pui si, in fine, fructele de mare (care daca au fost prefierte si congelate trebuie calite usor in prealabil, dar cu grija sa nu le overcook). Potriviti cu sare si piper, stingeti focul si lasati sa-si traga ce-a mai ramas din zeama pret de vreo doua minute. Serviti cu felii de lamaie.

O paella buna nu trebuie sa arate nici ca un pilaf, nici ca un orez care se alege bob cu bob ca la salata. If anything, are o consistenta de risotto, boabele sunt separate, dar mancarea nu este uscata. Ce-ar fi facut reteta asta even better ar fi fost o bucata zdravana de carnat chorizo, mental note for next time:)

Plictisindu-ma eu aicea prin Franta (la conac), m-am apucat de gatit. Nu pe mine, ca mi-s indeajuns de frumoasa, chiar prea. Din multitudinea de chestii pe care le stiti despre mine s-ar putea precis sa nu stiti ca nu mi-a iesit niciodata vreo prajitura. In afara de clatite, cu care am evoluat pana la crêpes, nu-mi iesea nimic niciodata. Ei bine, saptamana asta am depasit bariera psihologica si am facut prima mea prajitura cu lamaie, care a dat pe spate vreo trei generatii de francezi (de la conac). De atunci in fiecare noapte mai fac cate una, sa nu cumva sa-mi ies ...din forma, reusindu-le din ce in ce mai bune. E o chestie economicoasa si usoara.